ro hu

Știri
 

EUROSTAT: Capitolul 1. Populatia
Tip:  EU-RO (0)
Data încărcării:  23 februarie 2011, 17:07:32
Sursa:  [eurostat.ec.europa.eu]

Tendințele demografice au un impact puternic asupra societății Uniunii Europene. Nivelul de fertilitate scăzut, longevitatea extinsă și faptul că baby boom-erii ating vârsta de pensionare, duc la îmbătrânirea demografică a populației. Numărul populației apte de muncă este în scădere, în timp ce numărul persoanelor în vârstă este în creștere.

Tendințele demografice variază de-a lungul regiunilor din UE cu anumite fenomene care prezintă un impact mai puternic în anumite regiuni.

Acest capitol prezintă modelul regional de fenomene demografice.

Densitatea

Densitatea populației reprezintă raportul dintre populație și suprafața teritoriului.

La data de 1 ianuarie 2008, populația celor 27 state ale UE, a celor trei țări candidate și celor patru țări AELS a fost de 587 de milioane de locuitori. În general, regiunile care includ capitala țării, sunt teritoriile cele mai dens populate. Regiunea Londra a fost de departe cel mai dens populat, dar și Bruxelles, Viena, Berlin, Praga, Istanbul, București-Ilfov și Atena au o densitate ce depășește 1.000 locuitori pe km ².

În regiunea nord-estică a României densitatea este de 100-150 de locuitori pe km², în restul României 50-100 de locuitori pe km ².

Dinamica populației

Dinamica populației reprezintă diferența dintre numărul de locuitori la finalul și la începutul unei perioade. În secolul 21, aceasta are două componente: sporul natural și migrația. Până în anii 1980, sporul natural a fost de departe componenta majoră a dinamicii populației.

În ultimele patru decenii și jumătate, populația statelor membre ale UE a crescut de la aproximativ 400 de milioane (1960), la aproape 500 de milioane de locuitori (449,7 la 1 Ianuarie 2009). Dacă luăm în calcul și țările candidate și statele AELS, în aceeași perioadă observăm o creștere de la mai puțin de 450 de milioane de locuitori la 590 de milioane.

În regiunile nord-estice și o parte din regiunile sud-estice ale Uniunii Europene, în statele candidate și țările AELS, populația prezintă o continuă descreștere. Țările cele mai afectate de această tendință sunt: Germania, Polonia, Bulgaria, România, Ungaria, partea nordică a Suediei, cele trei state Baltice, câteva regiuni ale Greciei precum și regiunea finlandeză Itä-Suomi. Pe de ală parte, în partea estică, populația este în creștere: în Cipru și într-o mică măsură în fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și în Turcia. O creștere pozitivă a fost înregistrată de asemenea în Austria, Elveția, Belgia, Luxemburg și Olanda.

În regiunea sudică și sud-vestică a României, rata medie anuală a creșterii populației pentru perioada 2004-2008 era cuprinsă între -6 și -3, per 1000 de locuitori. În București, era între 2,5 și 5, iar în restul regiunilor prezenta valori cuprinse în intervalul -3 și -1.

Sporul natural este negativ în aproape jumătate din regiunile europene. Mortalitatea prezintă valori mai mari decât natalitatea în regiunile din Germania, Croația, România, Bulgaria, în nordul statelor Baltice, în Grecia și în partea sudică a Italiei. În România sporul natural prezintă următoarele valori: în nord-est între 0 și 2,5; în nord-vest, sud-est și București între -3 și -1, în centru între -1 și 0, iar în restul regiunilor avea valori cuprinse între -6 și -3.

Un motiv important pentru descreșterea sporului natural este faptul că locuitorii Uniunii Europene au mai puțini copii decât aveau în trecut. La începutul anilor 1960 rata fertilității totale era de 2,5 copii/ femeie, care a scăzut la 1,5 în 1993. În România rata fertilității prezintă valori cuprinse între 1,2 și 1,5 copii/femeie, în București această valoare fiind de 1,2 copii, în comparație cu media națională de 1,35.

Speranța de viață la naștere a crescut cu aproximativ 10 ani în ultimii cinci decenii, datorită îmbunătățirii condițiilor socio-economice, de mediu și a tratamentelor medicale și de îngrijire. În UE speranța de viață la naștere a femeilor a fost de 82 de ani, iar a bărbaților de 75,8 ani, diferența dintre sexe fiind de 6,2 ani. În România la bărbați speranța de viață era între 69 și 72 de ani, iar la femei între 77,5 și 78,5 ani.

Al treilea determinant al dinamicii populației este migrația netă. Migrația contribuie atât în mod direct cât și în mod indirect la creșterea populației, deoarece imigranții de obicei sunt tineri, care probabil vor avea la rândul lor copii. În unele regiuni ale Uniunii Europene sporul natural negativ a fost compensat de migrația netă pozitivă. În Regiunea vestică a României migrația netă anuală între 2004 și 2008 prezenta valori între 0 și 2,5 persoane/1000 locuitori. În capitală această valoare era între 2,5 și 5 persoane, iar în restul țării prezenta valori negative: în nord-vest, centru și sud avea valori între -1 și 0 , iar în restul României între -3 și -1 persoane.

În unele regiuni a țărilor: Germania, Lituania, Estonia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România, ambele componente ale dinamismului (migrația și sporul natural) au o tendință negativă, care duce la o continuă scădere a populației.

Prognoze

EUROPOP 2008 cuprinde niște proiecții regionale efectuate de către EUROSTAT pentru perioada 2008-2030, care prezintă una dintre numeroasele scenarii posibile cu referire la populația regiunilor de nivelul NUTS2.

Majoritatea regiunilor Europene sunt proiectate având populația mai mare, iar procesul de îmbătrânire este inevitabil în majoritatea regiunilor. În ansamblu, în Uniunea Europeană se așteaptă o creștere de aproximativ 5% a populației între 2008 și 2030, între regiuni însă există variații considerabile. Se așteaptă la creșterea populației în Cipru, Luxemburg, Malta, Belgia, Spania, Finlanda, Franța, Grecia, Italia, Portugalia, Olanda, Suedia și Slovenia. În Estonia, Letonia, Lituania, și majoritatea regiunilor din Bulgaria, România Germania, Ungaria, Polonia și Slovacia este de așteptat ca populația să scadă considerabil.

Ponderea populației cu vârsta peste 65 de ani, este estimată să crească la 23,5% în 2030 față de 17,1% din 2008. Pentru 2030 se preconizează o rată de 38 de persoane cu vârsta peste 65 de ani la 100 de persoane apte de muncă. În cazul României această valoare este de 35 %.

În regiunile sudice ale României se așteaptă la o scădere a populației de 6%, în capitală și în restul regiunilor se prezice schimbarea populației cu valori între -6 și 5%.

Concluzie

Acest capitol evidențiază unele caracteristici regionale ale populației statelor membre UE, a statelor candidate și a țărilor AELS din perioada 1 ianuarie 2004- 1 ianuarie 2009. În timp ce descreșterea populației este evidențiată la nivelul regiunilor, la nivel agregat, populația UE a crescut cu aproximativ 2 milioane de persoane în fiecare an pe parcursul perioadei examinate. Principalul factor de creștere a populației este migrația netă, care contrabalansează în numeroase cazuri sporul natural negativ.

 

Granturi.ro începe publicația unei serii de 15 articole, în care apare săptămânal un rezumat al fiecărui capitol din Anuarul Statistic Regional 2010, (Eurostat Regional Yearbook 2010). Articolele apar pe pagina noastră atât în limba română, cât și în limba maghiară în fiecare miercuri.

Eurostat regional yearbook 2010 ©