ro hu

Știri
 

EUROSTAT: Capitolul 7. Societatea informationala
Tip:  EU-RO (0)
Data încărcării:  6 aprilie 2011, 16:51:32
Sursa:  [eurostat.ec.europa.eu]

Societatea informațională reprezintă o nouă etapă a civilizației umane, un nou mod de viață calitativ superior care implică folosirea intensivă a informației în toate sferele activității și existenței umane, cu un impact economic și social major. Societatea informatică permite accesul larg la informație, un nou mod de lucru și de cunoaștere, amplifică posibilitatea globalizării economice și a creșterii coeziunii sociale.

Termenul de „decalaj digital” se referă la diferența dintre cei care au acces la internet și au ocazia să utilizeze noile servicii oferite de World Wide Web și cei excluși, adică cei care nu au acces la internet. Acest decalaj digital poate fi pe criterii de gen, vârstă, educație, venit, grupuri sociale sau locația geografică. Acest capitol accentuează aspectele geografice ale decalajului digital.

Acces la tehnologiile informaționale și de comunicații

Accesul la tehnologiile informaționale și de comunicații este principalul factor al decalajului digital. La nivel european există date statistice regionale privind accesul la internet al gospodăriilor, respectiv accesul la internet rapid în bandă largă. Accesul rapid la internet este definit de către Digital Agenda for Europe, fiind un domeniu special de acționare. Este importantă monitorizarea dezvoltării internetului, deoarece pentru dezvoltarea serviciilor electrice este nevoie de conexiune rapidă la internet prin cablu, sau fără cablu.

Spre deosebire de statisticile pieței de ofertă, în anuarul Eurostat este exprimată utilizarea efectivă a acestor tehnologii în gospodării. În 2009 dintre gospodăriile cu membri cuprinși între 16 și 74 ani, 65% au acces la internet, din care 56% au conexiune de bandă largă. Aceste valori au avut un ritm ridicat de creștere în ultimii ani: în medie, accesul la internet a crescut cu 10% în fiecare an, și cu 30% a conexiunilor de bandă largă, între anii 2004 și 2009.

Din punct de vedere a conexiunii de bandă largă, există mari diferențe regionale. Raportul lor variază de la 84% în Stockholm, (Suedia), Ultrecht (Olanda) și Olanda de Nord, la 20% în Kentriki Ellada (Gecia). Cele mai mari sunt în regiunile din Suedia, Olanda, Regatul Unit, Danemarca și Finlanda. Cealaltă extremă este reprezentată de Italia, Republica Cehă, Bulgaria, România și Grecia. Există și diferențe regionale la nivel național. Cele mai mici diferențe (mai mici de 10%) sunt în România, Slovacia, Polonia și Suedia, iar cele mai mari în Germania, Grecia, Republica Cehă, Spania și Regatul Unit.

Din punct de vedere geografic al decalajului digital, există un gradient nord-sud: cele mai multe gospodării cu conexiune de bandă largă la internet sunt în nord, iar cele mai puține în sud. Există totodată un decalaj longitudinal: în regiunile din estul și vestul UE este mai răspândit internetul decât în regiunile din Centru. În gospodăriile din mediul urban, de asemenea sunt valori mai ridicate decât în cele din mediul rural. La nivelul UE-27, 61% din regiunile dens populate au acces la internet de bandă largă, iar în cele slab populate doar 46%.

  Acces la internet EU-27 (%) Acces la internet RO (%) Conexiune de bandă largă EU-27 (%) Conexiune de bandă largă RO (%)
2003 - - - -
2004 41 6 15 -
2005 48 - 23 -
2006 49 14 30 5
2007 54 22 42 8
2008 60 30 48 13
2009 65 38 56 24
Diferență (timp) 2009 2003.3 2009 2005.1
Distanță timp (an) 0 -5.7 0 -3.9

Decalajul de timp dintre accesibilitatea la intenet în UE și România.

 

Dacă privim răspândirea internetului în timp, constatăm că Olanda, Luxemburg, Suedia și Danemarca sunt cu peste patru ani înaintea mediei UE, iar Grecia, România și Bulgaria sunt în urmă cu mai mult de patru ani. Valoarea maximă a acestui decalaj este de 13 ani.

Utilizatori regulari ai internetului

Prin utilizator regular al internetului se înțeleg persoanele care accesează internetul cel puțin o dată pe săptămână. Ei reprezentau 60% din populația UE în 2009. În regiunile dens populate această valoare este de 66%, iar în cele slab populate 51%. În 2009, proporția utilizatorilor regulari ai internetului a fost sub 40% în Portugalia, în sudul Italiei, în Grecia, în Bulgaria și în România.

Regiune Utilizatori regulari ai internetului (%)
Nord-Vest 29
Centru 25
Nord-Est 30
Sud-Est (Muntenia) 30
Sud 26
Bucurest-Ilfov 51
Sud-Vest (Oltenia) 27
Vest 36

 

Comerțul on-line

În ultimii zece ani, numărul Cumpărătorilor on-line a crescut foarte mult în ultimii cinci ani, ajungând în 2009 la 43% din populația UE.

Cele mar des achiziționate produse și servicii prin internet sunt serviciile de transport și cazare (51%), îmbrăcăminte și articole sport (46%) și produsele de uz casnic. Cel mai puțin cumpărat produs a fost hardware-ul (18%), respectiv software-ul (29%).
Cei mai mulți e-cumpărături sunt în Finlanda, Suedia, Danemarca, Regatul Unit, Olanda și Luxemburg (>45%), iar cei mai puțini în în Grecia, Bulgaria, România și Lituania (<15%).

Avantajele cele mai importante ale cumpărăturilor prin internet sunt: prețul mi mic, condițiile legale, garanțiile explicite, confortul, achiziționarea de bunuri care nu sunt disponibile pe piața locală, varietatea produselor, marcajele de garanție (trustmark).

Non-utilizatori ai internetului

La nivel de UE-27, din populația cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 ni, 30% nu utilizează internetul din diferite motive.

Politica regională UE își propune să faciliteze accesul la internet în special în zonele îndepărtate și în cele rurale. Obiectivul principal este ca 90% a populației să aibă conexiune de bandă largă la internet.

Regiune Non-utilizatori ai internetului (%)
Nord-Vest 61
Centru 66
Nord-Est 58
Sud-Est (Muntenia) 64
Sud 67
Bucurest-Ilfov 44
Sud-Vest (Oltenia) 67
Vest 58

În ultimii patru ani numărul persoanelor care nu utilizează internetul a scăzut semnificat de la 45% în 2005 la 30% în 2009. Dintre aceste persoane majoritatea sunt cei care au educație scăzută, vârstnicii și cei din zonele rurale.

Raportul non-utilizatorilor au valoare scăzută (sub 12%) în regiunile din Suedia, Olanda, Danemarca și Regatul Unit, iar valori ridicate(peste 45%) sunt în Italia, Portugalia, Grecia, Bulgaria, și România (aici sunt valorile cele mai ridicate).

 


Concluzie

Statisticile arată că există diferențe semnificative privind accesul la internet si utilizarea acestuia, cu toate că în fiecare regiune au avut loc ameliorări privind accesul la internet și la tehnologiile informaționale. Pentru a diminua aceste diferențe, obiectivul politicii UE este de a ajunge la o societate informațională inclusivă.

 

Granturi.ro a început publicația unei serii de 15 articole, în care apare săptămânal un rezumat al fiecărui capitol din Anuarul Statistic Regional 2010, (Eurostat Regional Yearbook 2010). Articolele apar pe pagina noastră atât în limba română, cât și în limba maghiară în fiecare miercuri.

Eurostat regional yearbook 2010 ©